Câte feluri de gemeni sunt?

Gemenii se împart în două categorii: monozigoți (identici) și dizigoți (neidentici). Frecvența gemenilor este de 32 la 1000 de nașteri. O treime din gemenii născuți sunt monozigoți, iar două treimi sunt dizigoți.

Gemenii monozigoți provin din aceeași celulă-ou (zigot), care rezultă din fecundarea unui singur ovul de către un singur spermatozoid. Celula-ou formează inițial un singur embrion, dar acesta se separă în două părți, din care continuă să se dezvolte doi embrioni identici din punct de vedere genetic. Acest proces de separare se petrece în primele zile după fecundație, timp în care embrionul migrează prin trompa uterină și se nidează la nivelul peretelui uterin. Nu se cunosc cauzele acestei separări, dar probabilitatea sa crește dacă, de pildă, mama are vârsta mai înaintată sau a făcut tratamente de fertilitate. Gemenii monozigoți sunt întotdeauna de același sex și trăsăturile lor sunt identice la naștere.

Gemenii dizigoți provin din două celule-ou, care rezultă din fecundarea simultană a două ovule de către doi spermatozoizi. Aceste celule-ou formează doi embrioni diferiți, dar care, la fel ca gemenii monozigoți, se dezvoltă în același timp. Gemenii dizigoți sunt 50% similari din punct de vedere genetic, la fel ca frații rezultați din sarcini singulare. Ei pot avea sexe diferite și nu se aseamănă la naștere mai mult decât frații din sarcini singulare.

De ce sunt comparați gemenii?

Studiile gemelare se bazează pe comparația între gemeni monozigoți și gemeni dizigoți pentru a estima contribuția eredității și a mediului la diferite trăsături și caracteristici ale persoanelor. Premisa acestor comparații este că o trăsătură aflată sub influență genetică va fi mai asemănătoare la gemenii monozigoți decât la cei dizigoți. Sunt două motive pentru care aceste cercetări se fac pe gemeni. Primul motiv este că știm prin cât diferă la nivel genetic. Gradul de similaritate genetică este de două ori mai mare la gemenii monozigoți, care sunt identici, față de gemenii dizigoți, care sunt 50% similari. Al doilea motiv este că atât gemenii monozigoți, cât și cei dizigoți au împărțit același mediu prenatal. Spre deosebire de frații născuți din sarcini singulare, gemenii au fost concepuți în același timp, iar dezvoltarea lor intrauterină a fost simultană. Prin urmare, doar gradul de similaritate genetică și mediul postnatal pot explica variația diferită a unei trăsături atunci când comparăm perechi de gemeni monozigoți și dizigoți.

Ce se poate afla dintr-un studiu gemelar?

Studiile gemelare ne ajută să estimăm măsura în care ereditatea și, respectiv, mediul contribuie la o trăsătură. Genetica comportamentală folosește comparațiile gemelare pentru a studia atât trăsături comportamentale cum ar fi personalitatea, inteligența, atitudinile, reușita școlară, satisfacția în cuplu sau cea profesională ș.a., cât și riscul sau severitatea unor psihopatologii cum ar fi anxietatea, depresia, tulburările de personalitate sau tulburările psihotice. Heritabilitatea este coeficientul care estimează influențele genetice asupra unei trăsături și se calculează pe baza comparării între un grup de perechi de gemeni monozigoți și un grup de perechi de gemeni dizigoți. Acea componentă a similarității care nu este explicată de heritabilitate, este atribuită influenței mediului. Pe baza studiilor de genetică comportamentală din ultimele decenii, s-au obținut dovezi care arată că toate comportamentele și toate formele de psihopatologie sunt atât sub influență genetică, cât și de mediu, dar că heritabilitatea este mai mare la unele (de ex., personalitatea față de atitudini). Aceste rezultate ghidează alte tipuri de cercetări, în care se caută gene candidate pentru anumite trăsături sau boli.